Cea mai nouă teorie despre Stonehenge este cât se poate de controversată
Celebrele stânci de la Stonhenge ar fi putut fi transportate de fapt de ghețari, nu de oamenii din perioada neolitică, așa cum se credea până acum.
Totuși, mulți arheologi nu sunt de acord cu teoria aceasta, pe motiv că nu are suficiente dovezi și că minimizează realizările, talentul și imaginația constructorilor din vremuri preistorice.
Monumentul este format din două tipuri de stânci, care vin din locuri diferite. Stâncile mai mari, de nouă metri și cu greutăți de 22,6 tone fiecare, provin cel mai probabil din Marlborough Downs, la 32 de kilometri de Stonehenge. Așa-zisele stânci albastre (numite așa pentru nuanța pe care le-o oferă ploaia) sunt mai mici, au în jur de 3,6 tone fiecare și sunt făcute din vreo 30 de tipuri de piatră care provin din diverse zone din Wales, la 225 kilometri de Stonehenge.
Ce nu se știe este cum au ajuns aceste pietre la Stonehenge. În cartea „The Stonehenge Bluestones”, care va fi publicată în data de 1 iunie, autorul și geomorfologul Brian John sugerează că ghețarii au luat cu ei stâncile albastre din Wales și le-au adus pe Câmpia Salisbury.
Teoria cu ghețarii nu este complet nouă. A fost sugerată prima oară în 1902, în jurnalul Archaeologia. Ea a fost dezmințită de ipoteza că oamenii au cărat de fapt pietrele uriașe. „Oamenii au adorat această poveste… toți strămoșii eroici muncind din răsputeri, luând pietrele din vestul Wales-ului și ducându-le până la Stonehenge”, a spus John. „Cu toții iubim poveștile cu eroi, și cred că de asta oamenii pur și simplu au acceptat acest lucru așa cum le-a fost servit, fără să pună la îndoială dovezile de bază”.
Unul din argumentele lui John este că stâncile de la Stonehenge nu sunt tocmai șlefuite și că seamănă mai degrabă cu bolovanii prinși în ghețari. Altă explicație oferită de el este că Ghețarul Mării Irlandeze a acoperit cu 500.000 de ani în urmă mai multe părți din Marea Britanie și că este foarte posibil să se fi extins până la Stonehenge.
John a subliniat și că nu există dovezi clare că oamenii ar fi cărat stâncile incredibil de grele, deși alți arheologi nu sunt de acord cu el. Profesorul de arheologie de la University of Southampton in England Josh Pollard a spus: „Pur și simplu nu găsim dovezi de depozite glaciare cu bucăți mari de piatră albastră în vreun loc din jurul Stonehenge-ului. Și este foarte improbabil ca popoarele neolitice să fi cărat și îndepărtat toate depozitele de stânci glaciare.”
În vreme ce John crede că arheologii se complac în ideea că oamenii din neolitic erau un soi de eroi, alți arheologi spun că acesta pur și simplu subestimează potențialul strămoșilor noștri din vremurile preistorice. „John pur și simplu nu oferă credit oamenilor preistorici pentru capacitatea de a face lucruri remarcabile”, a explicat Pollard. „Are această idee că toată lumea din vremurile preistorice urmau calea cea mai ușoară sau care necesita cel mai puțin efort”.